Ortodocşii şi greco-catolicii intră de luni, 15 martie, în postul Paştelui, perioada de pregătire de şate săptămâni pentru sărbătoarea Învierii Domnului, care cade anul acesta la 2 mai.
Credincioşii care ţin post aleg să se abţină de la alimentele de origine animală – carne, lapte, ouă – şi de la distracţii. Biserica recomandă toate aceste lucruri ca pe un mod de sacrificiu personal, dedicat lui Iisus Hristos, care a murit şi a înviat pentru oameni.
În Postul Mare sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunăvestire, pe 25 martie, şi în Duminica Floriilor, pe 25 aprilie.
Postul nu se ţine pentru a slăbi sau pentru că anumite mâncăruri ar fi necurate, ci pentru că e un mod de a intra în relaţie cu Dumnezeu, iar acest mod nu se limitează la mâncare. Postul, aşa cum îl recomandă Biserica, constă în abţinere de la alimentele de origine animală – carne, brânză, ouă – dar şi de la distracţii, de la viaţa sexuală, cu alte cuvinte, o abţinere de la anumite gesturi îngăduite în perioada de nepost.
Care este rostul acestei înfrânări? Limitarea activităţii trupului şi intensificarea vieţii sufleteşti.
